Știu elevii cum să învețe? Când încep ei să știe care este propriul stil de învățare? Ce știu ei despre ei înșiși în calitate de cursanți pentru a-și stimula eficiența?
Sistemele educaționale actuale pun un mare accent pe dezvoltarea competențelor de învățare pe tot parcursul vieții la elevi, cum ar fi capacitatea de a învăța pe cont propriu, de a-și monitoriza înțelegerea învățării sau de a-și modifica strategia de învățare atunci când este necesar. Conceptul de învățare autoreglată cuprinde, printre altele, capacitatea de a exercita un control activ, metacognitiv, motivațional și comportamental asupra propriei învățări.
Controlul metacognitiv este cea mai importantă abilitate și implică înțelegerea materialului care urmează să fie învățat, modul în care este înțeles în prezent sau strategiile necesare pentru a-l înțelege.
Metacogniția, conform lui Flavell (2004 apud. Santrock, 2011), este „cunoașterea despre cunoaștere”, adică abilitatea individului de a analiza, monitoriza și reflecta asupra gândurilor sale curente sau prezente. Utilizarea abilităților metacognitive vine ca urmare a dezvoltării cognitive, cu alte cuvinte, crește odată cu vârsta. Cu toate acestea, cercetările au constatat că elevii care primesc ceea ce se numește instruire metacognitivă își îmbunătățesc abilitățile metacognitive. Instruirea metacognitivă se referă la instruirea pedagogică concepută pentru a construi cunoștințe metacognitive, ajutându-i pe elevi să dezvolte un obicei de a folosi metacogniția.
Gamificarea este un concept care a atras recent atenția în diferite sfere. Majoritatea studiilor privind gamificarea în educație (Dicheva, Dichev, Agre & Angelova, 2015) au ajuns la concluzia că gamificarea este o modalitate de îmbunătățire a învățării. Utilizarea unor tehnici de învățare inovatoare, cum ar fi gamificarea, are un impact pozitiv în sala de clasă, iar efectele pozitive ale gamificării asupra implicării, cogniției, metacogniției și performanței academice sunt evidente. Gamificarea în scopuri academice permite profesorului să planifice mai bine experiența de învățare prin utilizarea elementelor de joc. Procesul de învățare este evaluat printr-o serie de experiențe de tip joc.
Prin adoptarea unor abordări gamificate bazate pe obiective și realizări care sunt exterioare jocului, apare metacogniția, deoarece elevii participă la dezvoltarea recompenselor.
Cercetările arată în mod constant că metacogniția este unul dintre cei mai mari factori de influență asupra performanței academice. Instruirea metacognitivă are loc adesea în sala de clasă atunci când se utilizează lecții gamificate, iar dezvoltarea de noi instrumente digitale ar putea încuraja îmbunătățirea pedagogiei metacognitive a profesorilor.
Proiectul nostru Erasmus+ GDL – Gamification of Digital Learning (Gamificarea învățării digitale) are ca scop familiarizarea profesorilor cu conținutul gamificat și furnizarea de informații despre cum să facă acest conținut mai accesibil elevilor. Astfel, sunt încurajate metodele de lucru creative și autonome și sunt încurajate abilitățile metacognitive. Dacă doriți să încorporați elemente de gamificare în lecții și să creați activități gamificate, aveți acces la o gamă largă de resurse disponibile în cadrul proiectului nostru.
Resurse:
- I Told You That to Tell You This: Metagaming and Metacognition ou This: Metagaming and Metacognition in the Hybrid Classroom https://digitalcommons.odu.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1152&context=english_fac_pubs
- Gamified Pedagogies & Students’ Metacognition Development https://www.researchgate.net/profile/Anja-Dordevic/publication/325102811_GAMIFIED_PEDAGOGIES_STUDENTS’_METACOGNITION_DEVELOPMENT_-_Research_proposal/links/5af69e734585157136cba755/GAMIFIED-PEDAGOGIES-STUDENTS-METACOGNITION-DEVELOPMENT-Research-proposal.pdf
- Integrative Effects of Gamification and Metacognitive Self-regulation on the Quality and Use of an Intelligent Tutoring System on Learning Outcomes https://eera-ecer.de/ecer-programmes/conference/26/contribution/51277
