Gamificarea folosește elemente asemănătoare jocului în contexte non-ludice, cum ar fi educația, pentru a motiva și a implica elevii. Pe de altă parte, autismul este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți în interacțiunea socială, comunicarea verbală,  nonverbală și prezența unui comportament repetitiv. În contextul învățării, pentru persoanele cu autism, gamificarea poate fi un instrument foarte util, pentru a promova învățarea activă și implicarea.

 Pentru a completa metodele convenționale de abordare, profesioniștii din domeniul sănătății mintale depun eforturi explorând utilizarea jocurilor digitale și gamificarea intervențiilor terapeutice. Prin urmare, accelerarea procesului de învățare a fost influențată de intervențiile bazate pe joc prin creșterea dorinței de a finaliza sarcinile necesare. Aceste descoperiri au condus la o producție pe scară largă de jocuri digitale pentru copiii cu autism, precum și la utilizarea acestora.

 Jocurile serioase și intervențiile gamificate au devenit din ce în ce mai populare în rândul cercetătorilor și terapeuților care se ocupă de persoanele cu autism. Numărul de studii privind tehnologia pentru autism s-a înmulțit, cu scopul de a promova independența și de a îmbunătăți rezultatele învățării. Diverse organizații au început să exploreze gamificarea ca o modalitate de a motiva, angaja și crește experiența utilizatorului. Educația, formarea, gestionarea propiilor probleme și sănătatea sunt câteva domenii în care poate fi aplicată  gamificarea. Din aceste motive, gamificarea, ca metodă de lucru, s-a extins semnificativ în ultimii șapte ani și nu arată niciun semn de scădere.

În zilele noastre, semnele timpurii ale  cercetării instituționalizate privind utilizarea gamificării ca domeniu transdisciplinar, pot fi văzute în programele educaționale. Astfel, pot fi găsite multe studii privind gamificarea și autismul, care au avut ca scop abordarea beneficiilor aplicării gamificării în schimbarea comportamentului copiilor. Numeroase studii indică o multitudine de elemente, metode și strategii bazate pe gamificare, pentru a sprijini luarea deciziilor și pentru a îmbunătăți accesibilitatea în dezvoltarea software-ului specific autismului.

 În plus, dacă sunt vizate mai multe comportamente în proiectare utilizând  gamificarea, ar permite unui anumit copil  cu autism să învețe, să exerseze și să-și depășească dificultățile în unul sau mai multe comportamente. Gamificarea, este mai bine să fie personalizată și integrată în activitate, pentru a corespunde unei game largi de caracteristici și nevoi ale autistului. În procesul de proiectare a gamificării, trebuie să existe un spațiu pentru personalizarea obiectivelor terapiei. Oferirea unei experiențe din lumea reală la care utilizatorii se pot raporta, i-ar face mai conștienți de potențialul de gamificării și, astfel, ar ajuta la o gestionare mai bună a așteptărilor utilizatorilor. Acest lucru ar putea fi realizat, fie explicit prin personalizarea manuală a conținutului jocului, fie mai implicit, prin adaptare automată, bazată pe preferințele jucătorului sau tehnica de modelare.

Bibliografie:

• Gamification Design Framework to Support Autism Children Interaction Skills: A Systematic Review Siti Azreena Mubin1, Matthew Wee Ann Poh2, Rizawati Rohizan3, Aida Zamnah Zainal Abidin4, Wong Chung Wei
• The use of gamification and serious games within interventions for children with autism spectrum disorder. A systematic review.  Anna M. Ern, 2014
• Designing Gamified Interventions for Autism Spectrum Disorder: A Systematic Review
• Murilo C. Camargo, Rodolfo M. Barros, Jacques D. Brancher, Vanessa T. O. Barros & Matheus Santana 

Photo by Vanessa Bucceri on Unsplash